|
|
|
|
|
 |
|
Bharata
Natyasastra. Tratat de estetica indiana.
49
|
|
An aparitie carte: 2016
Numar de pagini: 564
Formatul cartii: 16/23.5 cm
ISBN: 978-973-8185-10-4
|
| |
|
cartile comandate la editura vor fi insotite de o plansa cu mudrele - pozitiile mainilor in dans.
Traducere din limba sanscritã de Amita Bhose si Constantin Fãgetan
Natyasastra - tratatul de dramaturgie indianã - sustine cã arta, mestesugul, învãtãtura, gândul sau întelepciunea care n-au fost manifestate în teatru nici nu existã. Conform gândirii indiene, arta nu reprezintã un scop în sine, ci o cale a realizãrii unei experiente lãuntrice, a regãsirii omului în propriul sãu suflet. Traditia indianã socoteste dramaturgia genul desãvârsit al literaturii, teatrul - cea mai cuprinzãtoare formã a artei, fiindcã el constituie o sintezã a tuturor domeniilor de artã, precum literaturã, muzicã, picturã, sculpturã, arhitecturã si dans. De aceea, Natyasastra este în acelasi timp cartea fundamentalã a esteticii indiene.
Tratatul estetic Natyasastra se ocupã de toate amãnuntele posibile ale aspectelor literare, artistice si tehnice. In cele 37 de capitole ale lui, textul descrie mitologia originii teatrului, stabileste si nuanteazã conceptele de rasa (experienta esteticã) si bhava (sentiment), precum si canoanele esteticii literare. Trateazã clasificarea pieselor de teatru, tipologia personajelor, structura piesei, prozodia si dialectologia în contextul dramaturgic, stiluri regizorale, distribuirea rolurilor, interpretarea prin rostire si gesticã, expresii faciale si miscarea membrelor, tehnica dansului, principiile muzicii si folosirea instrumentelor muzicale. Nu neglijeazã nici discutiile asupra costumatiei, machiajului sau a bijuteriilor, nici instructiunile amãnuntite despre arhitectura scenei si a sãlii.
Teatrul, cel mai eficace mijloc al comunicãrii mesajului artistic, exploreazã principiile estetice pe deplin. Indicatiile formulate în Natyasastra au îndrumat generatii de autori, regizori si actori în conceperea piesei si prezentarea spectacolului; totodatã le-au oferit spectatorilor, de-a lungul secolelor, pregãtirea necesarã pentru aprecierea unei opere de artã. Receptarea artei are aceeasi importantã în estetica indianã ca si crearea ei.
Meritul incontestabil al teatrologiei sanscrite constã în analiza subtilã a elementelor psihice, pe baza cãrora au fost fixate codurile artistice si estetice. Prestigiul imens de care s-a bucurat Natyasastra în lumea indianã a fãcut ca regulile codificate în ea sã devinã norma la care se vor raporta ideile estetice si productia artisticã pânã aproape de secolul XX.
Prima traducere a tratatului de artã dramaticã în Europa.
În estetica indianã, receptarea artei are aceeasi importantã ca si crearea ei. Traditia indianã socoteste dramaturgia drept genul desãvârsit al literaturii, teatrul fiind o sintezã a tuturor artelor - muzica, pictura, sculptura, arhitectura si dansul. Natyasastra este, în acelasistimp, cartea fundamentalã a esteticii indiene. Tratatul estetic Natyasastra se ocupã de toate aspectele literare, artistice si tehnice. Teatrul, cel mai eficace mijloc al comunicãrii mesajului artistic, exploreazã principiile estetice pe deplin. În cele 37 de capitole, textul descrie mitologia originii teatrului, stabileste si nuanteazã conceptele de rasa (experienta esteticã) si bhava (sentiment), precum si canoanele esteticii literare; trateazã clasificarea pieselor de teatru, tipologia personajelor, structura piesei, prozodia si dialectologia în contextul dramaturgic, stilurile regizorale, distribuirea rolurilor, interpretarea prin rostire si gesticã, expresiile faciale si miscarea membrelor, tehnica dansului, principiile muzicii si folosirea instrumentelor muzicale. Nu neglijeazã nici discutiile asupra costumatiei, machiajului sau a bijuteriilor, nici instructiunile amãnuntite despre arhitectura scenei si a sãlii. Indicatiile formulate în Natyasastra au îndrumat generatii de autori, regizori si actori în conceperea piesei si prezentarea spectacolului si le-a oferit spectatorilor, de-a lungul secolelor, pregãtirea necesarã pentru aprecierea unei opere de artã. Prestigiul imens de care s-a bucurat Natyasastra în lumea indianã a fãcut ca regulile codificate în ea sã devinã norma la care se vor raporta ideile estetice si productia artisticã pânã aproape de secolul XX.
Cuprins
Cuvânt înainte (Carmen Musat-Coman)
Istoricul traducerii. (Amita Bhose)''''
Natyasastra - Cartea teatrului (Amita Bhose) Introducere''''
Prefatã (Constantin Fãgetan)''''
Reguli de pronuntie (Amita Bhose)'''''
Capitolul I. Originea teatrului'''''
Capitolul II. Construirea sãlii de spectacol''''
Capitolul III. Venerarea zeitãtilor scenei''''
Capitolul IV. Caracteristicile dansului tandava''
Capitolul V. Preliminariile scenice..''''
Capitolul VI. Rasa - experienta esteticã''''
Capitolul VII. Prezentarea stãrilor emotive''''''
Capitolul VIII. Utilizarea membrelor secundare''''
Capitolul IX. Reprezentarea gestualã'''''
Capitolul X. regulile privitoare la cari'''
Capitolul XI. Executarea miscãrilor maṇḍala''
Capitolul XII. Executarea mersului pe scenã'''
Capitolul XIII. Descrierea zonelor scenei, practicilor teatrale si manierelor
regionale''''
Capitolul XIV. Regulile prozodiei''
Capitolul XV. Definirea metrilor poetici''''
Capitolul XVI. Caracteristicile compozitiei dramatice'''
Capitolul XVII. Folosirea limbajelor si regulile intonãrii'
Capitolul XVIII. Cele zece tipuri de piese''''
Capitolul XIX. Definirea segmentelor piesei''''
Capitolul XX. Clasificarea stilurilor''''
Capitolul XXI. Costumatia si machiajul''
Capitolul XXII. Reprezentarea generalã'''
Capitolul XXIII. Arta galanteriei'''
Capitolul XXIV. Tipurile personajelor masculine si feminine''
Capitolul XXV. Reprezentarea variatã'''
Capitolul XXVI. Clasificarea rolurilor''''
Capitolul XXVII. Manifestarea succesului în teatru''''
Capitolul XXVIII. Despre muzica instrumentalã'''
Capitolul XXIX. Despre instrumentele cu coarde'''
Capitolul XXX. Despre instrumentele de suflat'''
Capitolul XXXI. Despre tala''''
Capitolul XXXII. Cântecele de tip dhruva''
Capitolul XXXIII. Calitãtile si defectele cântãretilor''
Capitolul XXXIV. Despre instrumentele de percutie'
Capitolul XXXV. Distribuirea rolurilor''''
Capitolul XXXVI. Blestemul aruncat asupra teatrului'''
Capitolul XXXVII. Dezvãluirea tainei teatrului''
Terminologie, vocabular (Amita Bhose)''''
Indice de termeni tehnici si nume proprii''''
Lansare 20 noiembrie ora 12,30 - la Gaudeamus, nivel 7.70, spatiul de evenimente Mircea Sântimbreanu.
In deschidere - reprezentatie de dans clasic indian Odissi - interpreteazã Iuliana Nãlãtan.
|
|
|
