Gaudeamus, carte scolarã si nu numai


Eu nu stiu ce-si doreau ceilalti. Eu stiu ce mi-am dorit eu în aceste sapte zile de târg de carte: sã vorbesc despre Didi - Amita Bhose, sã o fac cunoscutã celor care nu auziserã de ea - si au fost multi, tineretea fiind cauza necunoasterii - , s-o readuc în memoria celor care-i stiau opera. Oamenii trãgeau un proverb bengalez dintr-un cosulet de bambus care i-a apartinut lui Didi, rãsfoiau dictionarul bengali-roman, adus ca mostrã a muncii titanice de profesor, se uitau cu admiratie la fotografia lui Eminescu de pe coperta IV a cãrtii Kabita:Eminescu, continând cele 35 de poezii traduse în bengali de Didi. Îi ascultau povestea si unii oftau, altii poate cã ar fi fluierat a admiratie dar locul nu le permitea, altii se minunau. Pentru mine au fost sapte zile în care Didi a fost acolo, lângã mine, la standul de carte. Si fiecare om care a avut rãbdare sã asculte câteva cuvinte despre Didi a plecat mai senin si luând cu el si dragostea lui Didi pentru România.

În sapte zile am întâlnit multi oameni. M-a impresionat în mod deosebit un bãiat de vreo 12 ani care, dupã ce a tras împreunã cu mama lui un proverb, s-a uitat la fotografia lui Didi si a zis:
- Didi, sora mai mare a lui Eminescu.
Si eu si mama lui am fost foarte uimite.
- De unde stii cine e? l-a întrebat mama lui.
- Am citit, a rãspuns el simplu.
- Unde ai citit? l-am întrebat eu.
- Într-o revistã.
- Mai stii în ce revistã ai citit?
- Da, în The One.

L-am felicitat si i-am oferit o paginã cu primele versuri ale Luceafãrului în bengali. Sã stie cum aratã Eminescu în aceastã limbã, tradus de sora lui mai mare, Didi. L-am urmãrit cu privirea pânã când a dispãrut pe culoarul strâmt al pavilionului. E una dintre marile emotii ale târgului, alãturi de o alta, prilejuitã de o profesoarã care si-a propus sã vorbeascã elevilor sãi, la dirigentie, despre Didi.

Asa cã nu stiu ce si-au propus altii, cât sã vândã, ce si cum. Adevãrat, cãrtile sale au fost cumpãrate, si acum câteva biblioteci au în raft cãrtile lui Didi. Însã câstigul meu principal e cã am putut vorbi despre Didi si cã am avut cui.

Pentru fotografii - http://carmenmusatcoman.blogspot.com